MESAJE SUBLIMINALE 2

Articolul si fotografia ce urmeaza au fost preluate de pe:
http://www.cotidianul.ro/mesajele_subliminale_inca_utilizate_in_publicitate_si_politica-70383.html

MESAJE SUBLIMINALE-INCA UTILIZATE IN POLITICA SI PUBLICITATE
17 Ian 2009 Laura Cernahoschi

Publicitarii, dar şi politicienii sau artiştii folosesc în continuare mesajele subliminale în încercarea de a influenţa publicul. Vă prezentăm câteva dintre cele mai importante cazuri înregistrate în ultimii ani.

Bush a utilizat mesaje subliminale în campania prezidenţială din 2000
Mesajele subliminale sunt folosite pentru a influenţa cumpărătorii chiar şi acum, arată cercetătorul Martin Lindstrom în cartea sa “buy.ology”. Unele magazine folosesc drept muzică de fundal melodii jazz sau latino ce au inserate înregistrări ale unor mesaje imperceptibile conştientului nostru. Aceste mesaje fie te îmbie să cumperi mai mult, fie încearcă să combată furtul din magazin: “Nu te gândi la preţ”, “Imaginează-ţi cum ar fi să îl ai” sau “Nu-l fura, te vor prinde” sunt sintagmele ce se aud timp de câteva fracţiuni de secundă. Reprezentanţii unuia dintre lanţurile de magazine în cauză susţin că vânzările le-au crescut cu 15%, în timp ce furtul din magazin a scăzut cu 58%.

Înregistrări de melodii cu mesaje subliminale inserate sunt disponibile pe mai multe site-uri de Internet, arată Lindstrom.

În luna ianuarie a anului 2007, în timpul emisiunii “Iron Chef America” de pe canalul Food Network, a apărut pentru o fracţiune de secundă logoul McDonald’s. Canalul a fost acuzat de publicitate subliminală, dar Food Network susţine că a fost vorba de o simplă greşeală din partea producătorilor. Alte companii de fast food şi-au asumat însă publicitatea subliminală. În 2006, KFC a utilizat un spot video pentru sandvişul Buffalo Snacker ce cuprindea un număr de cod, care, folosit pe site-ul companiei, îţi asigura dreptul la un sandviş gratuit. Codul nu putea fi detectat de ochiul uman decât dacă urmăreai înregistrarea mesajului video la o viteză redusă. Scopul mesajului era acela ca telespectatorii să fie obligaţi să acorde atenţie spotului publicitar şi nu să îl trateze ca pe o simplă reclamă pe care o pot ignora.

Mesajele subliminale nu au fost ocolite, bineînţeles, nici de către politicieni. În timpul campaniei prezidenţiale din 2000, din SUA, un spot pentru candidatul George W. Bush critica planul lui Al Gore de acordare a medicamentelor pentru bătrâni. În spot apărea fraza: “The Gore prescription plan: Bureaucrats decide” (Planul Gore pentru medicamente: birocraţii decid). Pentru puţin timp apărea pe ecran finalul cuvântului “bureaucrats” - “rats” (şobolani) - făcând astfel o legătură defavorabilă între candidatul democrat şi animalele atât de urâte de populaţie. Autorităţile au cercetat acest spot fără a decide însă vreo sancţiune. George W. Bush a respins acuzaţiile ca fiind o prostie, dar creatorul spotului, după ce a negat că mesajul ar fi apărut în mod voit, a recunoscut după câţiva ani că era vorba de un truc pentru a atrage atenţia alegătorilor.

Imaginile subliminale au fost folosite şi de către politicienii europeni. În 1988, înainte de realegerea preşedintelui Franţei François Mitterrand, o imagine subliminală cu acest politician a fost inserată în deschiderea buletinului de ştiri de pe canalul naţional. Imaginea a fost difuzată timp de mai multe zile.

Există speculaţii conform cărora acest tip de mesaje a fost folosit şi în filmele artistice, pentru a induce o anumită stare în rândul privitorilor. În 1973, în timp ce urmărea filmul “Exorcistul” la cinema, un spectator a leşinat şi şi-a spart mandibula de scaunul din faţă. Acesta a dat în judecată producătorii filmului şi compania Warner Bros., susţinând că imagini subliminale cu faţa albă a unui diavol i-au provocat atacul. În 1999, unii spectatori ai filmului “Fight Club” i-au acuzat pe producători că au introdus mesaje subliminale pentru a întări “caracterul revoluţionar al filmului”. Imaginile subliminale ar fi constat în cadre pornografice cu Brad Pitt.

Interdicţia de a folosi publicitatea subliminală nu mai există în SUA sau în Marea Britanie, dar ea este trecută în Legea română a audiovizualului, la articolul 27, alineatul 3: “Tehnicile subliminale sunt interzise în publicitate şi teleshopping”. Un studiu al Organizaţiei Naţiunilor Unite a ajuns la concluzia că “implicaţiile culturale ale îndoctrinării subliminale reprezintă o ameninţare majoră la adresa drepturilor omului în lumea întreagă”.

Un mesaj subliminal este un semnal sau un mesaj introdus într-un alt mediu, destinat să treacă sub limitele normale ale percepţiei umane. Aceste mesaje nu pot fi recunoscute de conştientul uman, dar pot afecta subconştientul, influenţând pozitiv sau negativ gândurile şi acţiunile subiectului. Termenul a fost folosit pentru prima dată de către E.W. Scripture, în 1898, în publicaţia “The New Psychology”.

Isteria mesajelor publicitare subliminale a fost lansată în 1957, când cercetătorul din domeniul marketingului James Vicary a susţinut că a reuşit să măsoare influenţa unor astfel de semnale asupra consumatorului. Vicary a anunţat că a condus un test ce a durat şase săptămâni în Fort Lee, New Jersey, într-un cinematograf. În timpul difuzării filmului “Picnic”, Vicary ar fi folosit un proiector ce insera cadre cu o durată de 1/3.000 de secunde în care apăreau mesajele “Beţi Coca-Cola” şi “Vă e foame? Mâncaţi popcorn”, la interval de câte 5 secunde. Vicary susţinea că testul său s-a soldat cu o creştere a vânzării de popcorn şi Coca-Cola cu 57,8%, respectiv 18,1%. Publicarea acestor rezultate a declanşat un imens scandal mediatic, iar în 1958 televiziunile au interzis utilizarea de mesaje subliminale.

Totuşi, în 1962, dr. Henry Link, preşedintele Corporaţiei Psihologice, i-a cerut lui Vicary să repete experimentul. De data aceasta, vânzarea de floricele şi răcoritoare nu a înregistrat nici o creştere, iar Vicary s-a văzut nevoit să recunoască, în revista “Advertising Age”, faptul că inventase întregul experiment de la Fort Lee, care nu avusese loc. Cu toate acestea, publicul a continuat să rămână convins că mesajele subliminale sunt pe cât de subversive, pe atât de eficiente.

În 2007, pentru a marca a 50-a aniversare a “experimentului” lui James Vicary, acesta a fost recreat în cadrul Conferinţei Internaţionale pentru Brand şi Marketing, MARKA 2007. 1.400 de delegaţi au urmărit începutul filmului “Picnic”, în care erau inserate 30 de mesaje subliminale în decursul a 90 de secunde. Când li s-a cerut să aleagă unul dintre două branduri, 81% dintre delegaţi au ales brandul sugerat de mesajele subliminale.